„Alăptarea este gratis”
Prin
alăptare bebeluşul primeşte hrană, dar nu orice fel de hrană, ci laptele de
mamă, adică cel mai valoros aliment. Proteinele, grăsimile şi toate celelalte
elemente conţinute în el reflectă identitatea unei specii, iar in cazul speciei
umane, laptele de mamă este specific puiului de om! Este vorba de un aliment
viu, unic în compozitie, modelul de referinţă pentru creşterea, dezvoltarea şi
sănătatea copilului. Despre toate acestea, dar şi despre importanţa alăptării
ne-a vorbit Sorana Mureşan (foto), preşedinta Asociaţiei ProMAMA Center,
consultant în LACTAŢIE & ALAPTARE Certificat Internaţional (IBCLC).
„Are foarte bun efect contraceptiv”
- Cât de
importantă este alăptarea pentru copil?
-
Bebeluşii alăptaţi sunt feriti de riscul dezvoltării unor boli grave, cum ar
fi: leucemia, limfomul, cancerul de sân la fetite, boli intestinale şi
cardio-vasculare, diabet zaharat, obezitate, alergie şi astm bronşic, anemie,
malnutriţie şi exemplele pot continua. Pe de altă parte, când alăptează, o mamă
îi transmite copilului nu doar laptele ei, ci şi căldură, consolare şi
siguranţă. În acele momente unice se creează o relaţie de dragoste, o legătură
indestructibilă şi, mai mult, un ataşament profund între cei doi, care îl va
ajuta mai târziu pe copil să devină o persoană independentă şi echilibrată
emoţional.
- Dar
pentru mamă, ce beneficii sunt?
- La fel
ca în cazul copilului, alăptarea o ajută pe mamă atât pe plan fizic, cât şi
psihic. Mama care alăptează are protecţie împotriva cancerului de sân, a
cancerului ovarian şi a osteoporozei. Alăptarea are şi un foarte bun efect
contraceptiv şi de pierdere a surplusului de grăsime acumulat în timpul
sarcinii. De asemenea, are un important rol în dezvoltarea instinctelor
materne, este mai comodă şi mai puţin obositoare. Putem vorbi şi de un efect de
economie pentru întreaga familie, întrucât alăptarea este gratis.
- E
dureros pentru mamă să alăpteze?
- Aici
vorbim deja despre un mit. Din fericire, acest lucru este fals, pentru că
alăptarea nu este şi nici nu are voie să fie dureroasă. De ce? Pentru că
iritaţiile şi fisurile mamelonului apar, de cele mai multe ori, din cauza
ataşării incorecte a bebeluşului la sân. De aceea, este foarte important ca
mama să stea comod în timpul alăptării, evitând astfel tensiunea care poate
conduce la inhibarea ejecţiei. Copilul trebuie să fie întors spre mamă, cu
capul la nivelul sânului şi să se ataşeze corect - gura larg deschisă, buza
inferioară răsfrântă, bărbia în sân, cât mai mult din areolă să fie în guriţă.
Astfel, se evită durerea din timpul suptului, deci apariţia ragadelor, iar
bebeluşul va fi mulţumit că îi curge lapte.
„Compoziţia laptelui de mamă, valoare
incomensurabilă”
- Care sunt
principalele motive pentru care unele mămici refuză alăptarea?
- E
important să ştim că toate mamele - 98% dintre ele - pot alăpta dacă au
informaţii corecte şi dacă sunt sprijinite de familie, comunitate şi mai ales
de personalul medical. Trebuie să facem distincţia între acele mame care refuză
alăptarea din start, şi acestea sunt în număr foarte mic, şi mamele care refuză
să alăpteze din cauza complicaţiilor cu care se confruntă pe parcursul
alăptarii: ragade, sâni angorjaţi, mastită... Acestea sunt acele mame care nu
sunt informate despre felul în care să gestioneze situaţia. Cred cu tărie că,
dacă mamele s-ar documenta despre toate aceste probleme încă de când sunt
însărcinate, ar şti cum să le prevină, iar momentele alăptării ar fi unele de
plăcere, aşa cum ar trebui să fie, nu de tensiune şi durere.
- Există
o vârstă minimă sau maximă până la care copiii trebuie alăptaţi?
- Aş
începe prin a sublinia recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii:
începerea alăptării în primele două ore după naştere, alăptare exclusivă în
primele şase luni de viaţă, cu continuarea alăptării la cerere, alaturi de o
alimentaţie corect diversificată, până la doi ani. Atentie! OMS nu precizează o
limită superioară până la care poate continua alăptarea. Pe de altă parte, dacă
un copil ar fi lăsat să se înţarce singur, în mod natural, ar face-o între doi
şi şase ani, depinde de nevoile acelui copil. Majoritatea copiilor se înţarcă
în jurul vârstei de doi ani şi jumătate. Indiferent de durata alăptării, aceasta
continuă să aibă o valoare incomensurabilă, atât prin compoziţia laptelui de
mamă, cât şi prin efectele de ordin psiho-emoţional.
„Copilul hrănit artificial se poate îmbolnăvi
mai des”
- Care e
diferenţa între un copil alăptat şi unul hrănit artificial?
-
Diferenţele sunt clare şi sunt dovedite. Nu o spun eu, ci toate studiile
efectuate în acest sens. În primul rand, spre deosebire de unul hrănit cu lapte
praf, pruncul alăptat se bucură de toate avantajele pe care le-am enumerat mai
sus. În plus, va avea un nivel mai ridicat de inteligenţă, elementele conţinute
în laptele matern ajutând la dezvoltarea creierului. Copilul hrănit artificial
se poate îmbolnăvi mai frecvent şi poate face alergie la proteina laptelui de
vacă. Laptele praf este mai greu digerabil şi poate fi contaminat cu elemente
nocive în timpul procesului de fabricaţie - aluminiu, iod, bacterii dăunătoare.
- Ce-mi
puteţi spune despre hrana artificială?
- Răul pe
care îl poate produce hrana artificialaă este clar, dar, ca în toate domeniile,
banii primează. Distribuitorii de lapte praf învârt sume colosale şi atunci
putem înţelege de ce se recomandă formula cu atât de mare uşurinţă.
„Doar 12,6% dintre copiii români sunt hrăniţi
la sân până la şase luni!”
-
Vorbiţi-mi, pe scurt, despre doctor Newman şi vizita sa în Romania, vă rog!
- Doctor
Jack Newman este un lider mondial în domeniul lactaţiei. Domnia sa a
revoluţionat lumea alăptării: a publicat o serie de articole şi cărţi, a produs
filme, resurse importante pentru mămici şi specialişti în alăptare de
pretitundeni. Noi, cei de la Asociaţia ProMAMA Center - organizaţie non-profit,
cu caracter educaţional şi având ca obiectiv promovarea, susţinerea şi
creşterea ratei alăptării în ţara noastră,
care putem fi găsiţi site-ul www.promama.ro
- suntem extrem de mândri de faptul că acest om de renume mondial a acceptat
invitaţia noastră şi a venit la un workshop în România. Sperăm că o să fim
ajutaţi de oficialităţi pentru a beneficia cât mai mulţi de învăţăturile sale,
într-o ţară unde rata de alăptare exclusivă a
scăzut în ultimii şase ani, mai ales din cauza sfaturilor greşite pe care le
oferă cadrele medicale. În prezent, doar 12,6% dintre copiii din România sunt
alăptaţi până la vârsta de şase luni, potrivit unui studiu realizat de UNICEF
şi publicat în vara anului 2011.
