„Terapia ABA e șansa
copiilor cu autism la o viață normală”
În prezent, terapia ABA (Applied Behavioural Analysis –
Analiza Comportamentală Aplicată) este recunoscută pe plan mondial ca fiind un
tratament sigur și efectiv pentru persoanele cu autism și nu numai.
Nicoleta Burlacu (foto), psiholog clinician cu experiență în
rândul copiilor cu autism și reprezentanta Asociației „Împreună Pas cu Pas” susține
că această terapie poate fi aplicată oricărui copil care are întârziere în
dezvoltare, sindrom Down ori sindrom Williams.
Ei nu răspund când
sunt strigați
Este important să se înțeleagă faptul că un copil cu autism,
de exemplu, „absoarbe” mai puțină informație și cunoștințe din mediul
înconjurător decât un copil cu dezvoltare tipică. Dacă acesta din urmă începe
să vorbească fără niciun ajutor din partea părinților sau a apropiaților în
jurul vârstei de un an si jumatate și învață circa șase cuvinte noi pe zi, în
jurul vârstei de șase ani ajungând să aibă un vocabular de peste 10.000 de
cuvinte, lucrurile stau cu totul altfel când vine vorba de un copil cu autism.
Acesta poate ajunge să vorbească mult mai târziu și va avea un limbaj sărac și
abilități sociale reduse dacă nu beneficiază de terapie de recuperare bazată pe
principii cognitive și comportamentală. Părinții își pot da seama că ceva este
în neregulă cu cel mic urmărind reacțiile acestuia: dacă nu răspunde când este
strigat pe nume, este singuratic, nu vorbește și nu interacționează cu ceilalți
copii. Așadar, părinții care au suspiciunea că micuțul lor suferă de autism nu
trebuie să aștepte diagnosticul medicilor pentru a începe să lucreze cu el.
Poate fi nevoie chiar și de șase luni pentru a pune diagnosticul, timp care nu
poate fi recuperat deloc ușor. Pentru un copil cu tulburare din spectrul autist
timpul trece altfel și orice formă de stimulare este benefică și importantă
pentru recuperarea întârzierii. Ce e de făcut? Trebuie acordată copilului mai
multă atenție și timp, să comunicați cu el prin jocuri, să-l stimulați cât mai
mult, să-l expuneți la cât mai multe situații cotidiene și funcționale. El are
nevoie să i se creeze o bază solidă de cunoștințe, adică să învețe vorbirea,
limbajul și comportamentul potrivit vârstei. De mare ajutor în acest sens poate
fi metoda ABA la baza căreia stau principiile comportamentale.
„Îi oferă instrumente
pentru a înțelege lumea în care trăiește”
Terapia ABA este o abordare științifică a înțelegerii
comportamentului și a modului în care acesta poate fi afectat de către mediul
înconjurator. „Pe lângă principiile comportamentale, la baza terapiei mai stau și
principiile cognitive. ABA pornește de la simplu la complex și îl ajută pe
copilul cu autism să pună ordine în varietatea de informație care îl
înconjoară. Practic îi oferă instrumentele necesare pentru a decodifica și înțelege
lumea în care trăiește. În cadrul terapiei se face restructurare
comportamentală și achiziții cognitive – de exemplu de la comenzi simple, cum
ar fi «stai jos, uită-te la mine», până la denumiri de obiecte și culori.
Terapia ABA e șansa copiilor cu autism la o viață funcțională și cât mai
aproape de ceea ce numim normalitate”, a spus psihologul Nicoleta Burlacu. De asemenea, în cadrul
terapiei copilul (dar și adultul) va învăţa că toate răspunsurile lui au
anumite consecinţe (pozitive sau negative), fapt care va duce la diminuarea în
intensitate, durată și număr a comportamentelor neadecvate, agresive, şi
creşterea celor pozitive.
„Metoda se bazează pe
recompense”
Practic, în timpul sesiunilor de sitting (de terapie, de
lucru efectiv cu copilul) el e învățat să răspundă la nume şi cerinţelor celor
din jur, să ia contact vizual, să mănânce și să folosească toaleta independent,
să vorbească sau să comunice într-un mod accesibil lui, să-i imite pe copii sau
pe adulţi în acţiunile lor. De asemenea, în timp copilul este
învățat să recunoască şi să numească obiectele din jur, persoanele,
acţiunile, emoţiile, să înţeleagă cauzalitatea şi funcţionalitatea lucrurilor,
să scrie şi să citească, să-şi exprime emoțiile, să se joace adecvat vârstei
lui, singur sau cu ceilalţi copii, cât și să povestească propriile experienţe
sau pe ale altora. „Când copilul cu care se lucrează nu are capacități de învățare
rapidă se pot face până la o mie de repetări, dar dacă e vorba de un retard
atunci e posibil să nu existe sorți de izbândă. Un alt lucru ce trebuie menționat
e faptul că terapia se bazează pe recompense, care sunt specifice fiecărui
copil și pot fi: materiale - jucării, alimente - sau sociale - un sărut, o
îmbrățișare. Eforturile copiilor şi ale terapeuţilor sunt mari, dar şansele de
reuşită sunt pe măsură”, a spus psihologul Nicoleta Burlacu .
„Se desfășoară pe
termen lung”
Cel care a pus bazele terapiei cunoscute astăzi a fost Ivar
Lovaas, în anii 1970, iar prima atestare documentară a fost în 1989, în primul
număr al Journal of Applied Behavior Analysis. În România, terapie ABA a fost
cunoscută în 2001 -2002. „Primul copil care a beneficiat de această metodă la
noi în țară făcea 40 de ore de «recuperare» pe săptămână, însă părinții au fost
mulțumiți că văd, în sfârșit, rezultate. Trebuie menționat faptul că un program
de terapie ABA se desfaşoară pe termen lung. Poate dura un an, doi, trei sau
chiar toată viaţa, iar copilul trebuie să lucreze între patru şi opt ore
zilnic”, ne-a explicat psihologul Nicoleta Burlacu. Evident că succesul
terapiei depinde și de vârsta la care a fost început programul, de gradul de
afectare al copilului - spectrul autismului fiind foarte larg - de consecvenţa
cu care se aplică programul şi continuitatea lui, atât în terapie cât şi în
familie, la gradiniţă sau la şcoală. „Apropie-te de copiii cu autism, ei nu o
pot face! Persoanele cu autism nu mint, nu judecă, nu trișează, poate avem ce
învăța de la ele!”, a mai spus psihologul.
Casetă:
Pot învăța alături de
persoane de vârsta lor
Metoda ABA a fost folosita cu succes de mulți elevi de
vârste diferite. Copiii mici învață
lucruri precum abilități sociale, academice și de viață mai bune, iar în adolescență învață abilități
de autoajutorare, cum ar fi să știe să meargă la cumpărături, să ia autobuzul
sau să păstreze curățenia în casă. „E important ca părinții să nu renunțe la
terapie când observă îmbunătățiri vizibile, fiindcă copiii nu reușesc încă să țină
pasul cu ceilalți. Noi luptăm în primul rând pentru a-i putea include în
sistemul de învățământ. Dacă nu sunt încadrați în spectrul autismului grav,
sever, atunci ei pot învăța alături de ceilalți copii de vârsta lor”, a mai
adăugat psihologul Nicoleta Burlacu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu