marți, 2 decembrie 2014

Nicoleta Burlacu, psiholog clinician:



„Terapia ABA e șansa copiilor cu autism la o viață normală”

În prezent, terapia ABA (Applied Behavioural Analysis – Analiza Comportamentală Aplicată) este recunoscută pe plan mondial ca fiind un tratament sigur și efectiv pentru persoanele cu autism și nu numai.
Nicoleta Burlacu (foto), psiholog clinician cu experiență în rândul copiilor cu autism și reprezentanta Asociației „Împreună Pas cu Pas” susține că această terapie poate fi aplicată oricărui copil care are întârziere în dezvoltare, sindrom Down ori sindrom Williams.

Ei nu răspund când sunt strigați
Este important să se înțeleagă faptul că un copil cu autism, de exemplu, „absoarbe” mai puțină informație și cunoștințe din mediul înconjurător decât un copil cu dezvoltare tipică. Dacă acesta din urmă începe să vorbească fără niciun ajutor din partea părinților sau a apropiaților în jurul vârstei de un an si jumatate și învață circa șase cuvinte noi pe zi, în jurul vârstei de șase ani ajungând să aibă un vocabular de peste 10.000 de cuvinte, lucrurile stau cu totul altfel când vine vorba de un copil cu autism. Acesta poate ajunge să vorbească mult mai târziu și va avea un limbaj sărac și abilități sociale reduse dacă nu beneficiază de terapie de recuperare bazată pe principii cognitive și comportamentală. Părinții își pot da seama că ceva este în neregulă cu cel mic urmărind reacțiile acestuia: dacă nu răspunde când este strigat pe nume, este singuratic, nu vorbește și nu interacționează cu ceilalți copii. Așadar, părinții care au suspiciunea că micuțul lor suferă de autism nu trebuie să aștepte diagnosticul medicilor pentru a începe să lucreze cu el. Poate fi nevoie chiar și de șase luni pentru a pune diagnosticul, timp care nu poate fi recuperat deloc ușor. Pentru un copil cu tulburare din spectrul autist timpul trece altfel și orice formă de stimulare este benefică și importantă pentru recuperarea întârzierii. Ce e de făcut? Trebuie acordată copilului mai multă atenție și timp, să comunicați cu el prin jocuri, să-l stimulați cât mai mult, să-l expuneți la cât mai multe situații cotidiene și funcționale. El are nevoie să i se creeze o bază solidă de cunoștințe, adică să învețe vorbirea, limbajul și comportamentul potrivit vârstei. De mare ajutor în acest sens poate fi metoda ABA la baza căreia stau principiile comportamentale.

„Îi oferă instrumente pentru a înțelege lumea în care trăiește”
Terapia ABA este o abordare științifică a înțelegerii comportamentului și a modului în care acesta poate fi afectat de către mediul înconjurator. „Pe lângă principiile comportamentale, la baza terapiei mai stau și principiile cognitive. ABA pornește de la simplu la complex și îl ajută pe copilul cu autism să pună ordine în varietatea de informație care îl înconjoară. Practic îi oferă instrumentele necesare pentru a decodifica și înțelege lumea în care trăiește. În cadrul terapiei se face restructurare comportamentală și achiziții cognitive – de exemplu de la comenzi simple, cum ar fi «stai jos, uită-te la mine», până la denumiri de obiecte și culori. Terapia ABA e șansa copiilor cu autism la o viață funcțională și cât mai aproape de ceea ce numim normalitate”, a spus psihologul  Nicoleta Burlacu. De asemenea, în cadrul terapiei copilul (dar și adultul) va învăţa că toate răspunsurile lui au anumite consecinţe (pozitive sau negative), fapt care va duce la diminuarea în intensitate, durată și număr a comportamentelor neadecvate, agresive, şi creşterea celor pozitive.

„Metoda se bazează pe recompense”
Practic, în timpul sesiunilor de sitting (de terapie, de lucru efectiv cu copilul) el e învățat să răspundă la nume şi cerinţelor celor din jur, să ia contact vizual, să mănânce și să folosească toaleta independent, să vorbească sau să comunice într-un mod accesibil lui, să-i imite pe copii sau pe adulţi în acţiunile lor. De asemenea, în timp  copilul este  învățat să recunoască şi să numească obiectele din jur, persoanele, acţiunile, emoţiile, să înţeleagă cauzalitatea şi funcţionalitatea lucrurilor, să scrie şi să citească, să-şi exprime emoțiile, să se joace adecvat vârstei lui, singur sau cu ceilalţi copii, cât și să povestească propriile experienţe sau pe ale altora. „Când copilul cu care se lucrează nu are capacități de învățare rapidă se pot face până la o mie de repetări, dar dacă e vorba de un retard atunci e posibil să nu existe sorți de izbândă. Un alt lucru ce trebuie menționat e faptul că terapia se bazează pe recompense, care sunt specifice fiecărui copil și pot fi: materiale - jucării, alimente - sau sociale - un sărut, o îmbrățișare. Eforturile copiilor şi ale terapeuţilor sunt mari, dar şansele de reuşită sunt pe măsură”, a spus psihologul Nicoleta Burlacu .

„Se desfășoară pe termen lung”
Cel care a pus bazele terapiei cunoscute astăzi a fost Ivar Lovaas, în anii 1970, iar prima atestare documentară a fost în 1989, în primul număr al Journal of Applied Behavior Analysis. În România, terapie ABA a fost cunoscută în 2001 -2002. „Primul copil care a beneficiat de această metodă la noi în țară făcea 40 de ore de «recuperare» pe săptămână, însă părinții au fost mulțumiți că văd, în sfârșit, rezultate. Trebuie menționat faptul că un program de terapie ABA se desfaşoară pe termen lung. Poate dura un an, doi, trei sau chiar toată viaţa, iar copilul trebuie să lucreze între patru şi opt ore zilnic”, ne-a explicat psihologul Nicoleta Burlacu. Evident că succesul terapiei depinde și de vârsta la care a fost început programul, de gradul de afectare al copilului - spectrul autismului fiind foarte larg - de consecvenţa cu care se aplică programul şi continuitatea lui, atât în terapie cât şi în familie, la gradiniţă sau la şcoală. „Apropie-te de copiii cu autism, ei nu o pot face! Persoanele cu autism nu mint, nu judecă, nu trișează, poate avem ce învăța de la ele!”, a mai spus psihologul.

Casetă:
Pot învăța alături de persoane de vârsta lor
Metoda ABA a fost folosita cu succes de mulți elevi de vârste diferite.  Copiii mici învață lucruri precum abilități sociale, academice și de viață  mai bune, iar în adolescență învață abilități de autoajutorare, cum ar fi să știe să meargă la cumpărături, să ia autobuzul sau să păstreze curățenia în casă. „E important ca părinții să nu renunțe la terapie când observă îmbunătățiri vizibile, fiindcă copiii nu reușesc încă să țină pasul cu ceilalți. Noi luptăm în primul rând pentru a-i putea include în sistemul de învățământ. Dacă nu sunt încadrați în spectrul autismului grav, sever, atunci ei pot învăța alături de ceilalți copii de vârsta lor”, a mai adăugat psihologul Nicoleta Burlacu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu