luni, 1 decembrie 2014

Ce faci când micuțul tău de 4 ani e diagnosticat cu... AUTISM

În urmă cu câteva luni am aflat că băiețelul unor cunoștințe suferă de autism. Puștiul are în jur de 3-4 anișori, iar diagnosticul l-a primit cu puțin timp în urmă. L-am văzut doar o dată sau de două ori, pe vremea când era încă bebeluș - era la plimbare cu mama sa și cu fratele mai mare (în jur de 6-7 ani) și mi s-a părut perfect sănătos și vioi. De fapt, așa li s-a părut la început și părinților, probabil și medicului pediatru, fiindcă diagnosticul a fost pus destul de târziu.
De acum, pentru familie începe un drum lung și anevoios, părinții vor fi nevoiți să bată la multe uși pentru a primi cele mai bune terapii și să facă rost de bani pentru acestea, fiindcă nu sunt gratuite. În plus, mai e nevoie de răbdare, de încredere, de speranță în Dumnezeu. Dar, fiindcă tot am ajuns aici, am să revin la întrebarea inițială, din titlu... Ce faci când micuțul tău de 4 anișori e diagnosticat cu... AUTISM?
Acești părinți sunt disperați, au încredere și totuși se îndoiesc, vor să lupte dar se gândesc deja la primele înfrângeri ale sorții... Și cum să nu fie așa?! De multe ori chiar și eu m-am întrebat de ce El, Dumnezeu, permite asemenea nedreptăți copiilor? Înțeleg că adulții ar avea de tras de pe urma păcatelor... dar acești îngerași? De ce trebuie să sufere ei?!
Am studiat mult problema, iar răspunsul creștin sună ceva de genul: „pentru păcatele voastre vor suferi cei până la al 7-lea neam!»“ Bine-bine, cu toții greșim! Ce e de făcut, atunci?! Soluția ar fi ca fiecare să-și recunoască păcatele în fața lui Dumnezeu, să se roage și să nu uite să treacă din când în când pe la biserică. Am ținut să clarific acest subiect pentru că-s convinsă că fiecare dintre voi, cel puțin o dată în viață, s-a simțit nedreptățit și i-a făcut reclamații lui Dumnezeu: De ce eu? De ce acum? ... Vă sună cunoscut?
Ei bine, soluția pentru ieșirea din orice situație, indiferent cât de gravă ar părea, este să aveți în continuare încredere, să luptați, să fiți optimiști... Cu capul plecat nu veți câștiga nicio bătălie!
Fruntea sus și... Doamne ajută!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu