Ana Măiță, președintele Fundației Crucea Albă: „În România, rata de tăiere a perineului e foarte mare”

„În România, rata de tăiere a perineului e foarte mare”

Și-a dorit doar să nască natural, din poziție gravitațională și cu interventii medicale doar în caz de nevoie, așa cum este recomandat de Organizația Mondială a Sănătății și cum e cel mai confortabil pentru o gravidă, însă a fost refuzată de toate spitalele și clinicile medicale private din București. Așa că a decis să nască acasă, alături de soțul său. Totul a decurs bine, iar Ana Măiță a repetat figura și în 2010, cu cel de-al doilea băiețel. În prezent este mama a doi copii superbi (în vârstă de cinci și de doi ani) și președintele Fundației Crucea Albă – ce oferă servicii de sănătate maternă.

„Gravida are dreptul la însoțitor în timpul travaliului”

- Care sunt motivele pentru care a luat naștere Fundația Crucea Albă?

- Pornind de la experiența mea, prin intermediul Fundației Crucea albă și al Asociatiei Mame pentru Mame mi-am dorit să ajut și alte femei să beneficieze de informare corectă și completă în legătură cu nașterea și, mai ales, să aibă parte de servicii concepute după norme actuale, unde medicina e bazată pe dovezi.

- Îmi puteți spune câteva dintre cele mai importante drepturi ale gravidei?

- E vorba mai întâi de asistență medicală de calitate, apoi de dreptul de a avea un însoțitor pe toată durata internării în spital - lucru reglementat în România de articolul 32 din legea 46/2003, care spune că orice pacient are dreptul în timpul îngrijirilor medicale - deci chiar și în timpul travaliului și nașterii - la o persoană de suport, iar aceasta poate fi mama, o moașă, doula, soțul, cea mai bună prietenă sau oricine dorește ea. E dovedit științific că prezența unei persoane de suport ajută la o mai bună experiență a nașterii, scade efectiv durerea. Apoi, gravida are dreptul la intimitate și demnitate în timpul nașterii, la opțiuni informate și acceptate.

Statul, obligat să asigure asistență medicală de specialitate

- Ce alte probleme reale ați mai identificat în ceea ce privește nașterea în România?

- Un alt scop al nostru este crearea unui ghid pentru nașterea fiziologică. Statistic, sub 30% din numărul total de nașteri prezintă complicații, iar restul de 70% merg bine. Din cele 30% doar între 10-15% necesită cezariană, deci restul femeilor pot naște vaginal, cu mici intervenții care grăbesc sau încetinesc travaliul. Ei bine, pentru cele 30% din nașteri avem 20 de protocoale medicale, iar pentru 70% din gravidele care vor să nască normal și unde totul decurge bine nu avem deloc, ceea ce duce inevitabil la medicalizarea inutilă a nașterii fiziologice.

- Încurajați nașterea naturală la domiciliu?

- Încurajăm nașterea naturală asistată întotdeauna de un cadru medical specializat, indiferent unde ar avea loc. Articolul 8 din Cartea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului spune clar că orice om are dreptul la viață privată și de familie, iar pe baza acestuia CEDO a decis în 2010 că orice femeie are dreptul să decidă cum și unde va naște, iar statul în care se află e obligat să-i asigure asistență medicală de specialitate.

- Asta înseamnă că în prezent nașterea la domiciliu este legală?

- Da, numai că și de această dată ne lovim de inexistența protocoalelor.

- De ce credeți că viitoarele mame și medicii optează pentru cezariană?

- Pe de o parte e vorba de lipsa corectă și concretă de informare a gravidelor, iar pe de altă parte de comoditatea medicilor, care încurajează frica femeii. O operație de cezariană durează 20 de minute și doctorul are control total asupra a ceea ce se întâmplă, pe când un travaliu pentru o naștere normală poate dura și 36 de ore. O altă cauză e istoria noastră tristă, de țară ex-comunistă, în care maternitățile deveniseră fabrici de copii și nimeni n-a mai avut timp pentru nașterea naturală, care are timpii ei.

Încercăm să creem un exemplu de bune practici

- Cum le ajutați, concret, pe viitoarele mămici?

- Încercăm să le educăm cu ajutorul unui curs prenatal de șase ședințe, care acoperă în întregime detaliile referitoare la naștere, alăptare, pregătirea tatălui – care poate participa și el la curs – în același preț, iar la sfârșit va obține și atestatul de puericultură.

- Cât costă cursul?

- Prețul este de 360 de lei, iar părinții care nu își permit cursul îl pot urma gratuit dacă dovedesc cu documente că nu au posibilitate financiară.

- Din ce lună trebuie să se adreseze gravidele Fundației?

- Indicat e să vină la curs după 20 de săptămâni de sarcină. Pe siteul nostru, www.sanatatematerna.ro, am postat un ghid al pregătirii prenatale, informații pentru cele 40 de săptămâni de sarcină, plus alte date pentru lunile care urmează după nașterea copilului.

- La „Centrul pentru Sănătate Maternă”, pe care l-ați deschis de curând, există și un cabinet ginecologic. Colaborați cu medici obstetricieni?

- Da. Colaborăm atât cu medici, cât și cu moașe și cu doula. Momentan încercăm să creăm un exemplu de bune practici, accentul cade pe educație și consiliere, însă pe viitor ne dorim să devenim un centru cu servicii integrate, să putem lua gravida sub supraveghere de la începutul sarcinii și să nască asistată de noi, așa cum își dorește ea.

Doula satisface toate nevoile viitoarei mame

- Care este rolul moașei cu care colaborați, dacă încă nu asistați nașteri?

- Claudia Bider Heim, moașă de origine elvețiană, a adus în România practici vestice în ceea ce privește educația și consilierea perinatală și pregătirea perineului pentru o naștere pe cale vaginală, fiindcă noi avem o rată de tăiere a perineului foarte mare. Din 1997 OMS a recomandat să nu se mai folosească această practică de rutină decât în cazuri excepționale, dar la noi încă se practică abuziv pe scară largă.

- Dar doula? Le putem explica cititorilor ce face o doula?

- Doula e o persoană pregătită special să sprijine gravida psiho-emoțional în timpul nașterii. Îi amintește gravidei ce a făcut la curs, are grijă să-i asigure un mediu cât mai intim și mai liniștit, îi face masaj, îi aduce apă, îi satisface toate nevoile ne-medicale și o încurajează.

A născut acasă de două ori

- Povestiți-mi de experiența dumneavoastră! De ce ați hotărât să nașteți acasă?

- Dorința mea a fost să nasc natural, în urma unui travaliu neforțat chimic și fără să mi se aplice tăietura de perineu, întrucât mă pregătisem fizic și psihic pentru nașterea fiziologică. În plus, am refuzat să nasc pe masa ginecologică, preferând poziția gravitațională - e dovedit științific că e cea mai nedureroasă și mai potrivită poziție de naștere vaginală. Am fost refuzată de toate maternitățile fizice și private din București de la vremea respectivă, nu am găsit nici personal specializat – adică medic obstetrician sau moașă – care să mă asiste la domiciliu, așa că am făcut un gest de nesupunere civică extremă: am decis să nasc acasă, alături de soțul meu, care nu e cadru medical.

- Cum a decurs totul?

- În primul rând m-am pregătit foarte bine. Evident că mi-am făcut și un plan B pentru situația în care nașterea nu decurge așa cum trebuie, dar n-a fost cazul. Prima oară a fost de față soțul meu, iar a doua oară eram doar cu câinele și cu primul meu născut. După ce i-am schimbat lui scutecul am simțit cum bebelușul vrea să vină pe lume, m-am lăsat pe vine... și asta a fost. Am avut două nașteri ușoare, fără nicio picătură de sânge și fără rupturi de perineu, am doi copii sănătoși, care au alăptat din primul moment.