S-a dat startul noului sezon de
schi! De data aceasta, iarna i-a luat prin surprindere chiar și pe
iubitorii sporturilor de iarnă, care deja se pot bucura de pârtiile
acoperite cu un strat generos de zăpadă.
Medicii le recomandă să nu
uite, totuși, că schiul este o activitate sportivă cu risc ridicat. În fiecare an, accidentele sunt nelipsite de pe pârtii. Iar
peste 90% dintre accidentele la schi se întâmplă persoanelor cu
experiență în practicarea acestui sport, însă fără antrenament fizic, potrivit
Societății Franceze de Chirurgie Ortopedică și Traumatologie
(SOFCOT). Iată ce recomandă această societate științifică referitor la
prevenția și pregătirea fizică pentru schi, precum și un ghid de prim
ajutor în caz de accidentare...
Prevenție și pregătire fizică
Schiul poate fi practicat doar într-o singură
perioadă a anului, iar mulți dintre amatorii acestui sport se
aventurează pe pârtii nepregătiți din punct de vedere fizic. Consecințele? De la simple contuzii, întinderi sau febră musculară până la grave entorse de genunchi, fracturi de membre, traumatisme.
Accidentele
la schi nu sunt numai rezultatul căzăturilor inevitabile, ci și al
suprasolicitării mușchilor și ligamentelor. Pentru a nu se ajunge aici
și a profita în deplină siguranță de beneficiile sporturilor de
iarnă, puneți în practică următoarele recomandări ale Societății Franceze de Chirurgie Ortopedică și Traumatologie:
- începeți un program de
pregătire fizică destinat antrenării mușchilor și articulațiilor
(eventual sub îndrumarea unui kinetoterapeut) cu 2 luni înaintea
sezonului de schi;
- întotdeauna, înainte de a vă pune clăparii și schiurile în picioare, efectuați câteva exerciții de încălzire/stretching;
- adaptați practicarea schiului la posibilitățile voastre fizice și nu vă avântați pe pârtii care vă depășesc priceperea sportivă;
- conștientizați ricurile la care vă expuneți la fiecare coborâre de pe pantă;
- utilizați un echipament de schi adecvat și aveți grijă ca legăturile schiului să fie corect reglate.
- întotdeauna, înainte de a vă pune clăparii și schiurile în picioare, efectuați câteva exerciții de încălzire/stretching;
- adaptați practicarea schiului la posibilitățile voastre fizice și nu vă avântați pe pârtii care vă depășesc priceperea sportivă;
- conștientizați ricurile la care vă expuneți la fiecare coborâre de pe pantă;
- utilizați un echipament de schi adecvat și aveți grijă ca legăturile schiului să fie corect reglate.
Genunchii sunt cei mai expuși riscurilor în timpul practicării schiului. De altfel, potrivit SOFCOT, peste 30% dintre accidentele de pe pârtiile de schi sunt entorse de genunchi.
Statisticile arată că femeile sunt de trei ori mai expuse decât
bărbații la entorse de genunchi, mai ales la cele soldate cu ruptura
ligamentului încrucișat anterior. De ce? Medicii ortopezi afirmă că
femeile au ligamentele mai elastice decât bărbații, ca urmare a
nivelului ridicat de estrogeni (hormoni feminini). Totodată, la femei
pot apărea mai frecvent accidente la schi din cauza sistemului
muscular mai puțin dezvoltat decât al bărbaților.
Entorsa
de genunchi apare fie din cauza unei mișcări greșite (genunchiul este
forțat în rotație), fie din cauza unei căzături violente. În
aceste cazuri poate fi afectat ligamentul lateral intern (entorsă
simplă) sau ligamentele încrucișate anterioare (entorsă gravă). Cu cât
durerea este mai intensă, umflătura mai mare și mai ales instabilitatea
genunchiului (dislocarea) mai accentuată, cu atât crește gravitatea
leziunii.
În cazul febrei musculare, contuziilor, întinderilor musculare sau ligamentare, precum și al entorselor simple, prima măsură recomandată de SOFCOT constă în aplicarea terapiei reci sau crioterapiei. Iată de ce plasturii de crioterapie sau spray-urile reci nu trebuie să lipsească din echipamentul oricărui schior. Unele
dintre cele mai noi metode de crioterapie sunt spray-urile și
plasturii pe bază de levomentol. Această substanță produce senzația de
rece la nivelul zonei afectate, ceea ce reduce durerea și ajută la
prevenirea inflamației. Apoi, specialiștii recomandă consultarea celui mai apropiat medic ortoped pentru un diagnostic corect și prescrierea tratamentului. Traumatismele ușoare și medii necesită imobilizare cu ajutorul unui aparat gipsat sau orteză, tratament general cu antiinflamatoare non-steroidiene și local cu geluri antiinflamatoare.
În cazul unui traumatism grav,
persoana accidentată trebuie transportată la cel mai apropiat spital
pentru consult clinic de specialitate. Traumatismele grave necesită
investigații ample și tratament minichirurgical sau chirurgical.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu