Interviu despre Tiroidita cronica
autoimuna, numita si Tiroidita Hashimoto
Tiroidita Hashimoto este o afectiune autoimuna, dar care nediagnosticata la timp si netratata corespunzator poate afecta in timp si glanda tiroida. Doctor Rares Simu, specialist in imunologie si alergologie la "Centrul de Sanatate Armonia", din Bucuresti, mi-a explicat mai multe despre aceasta afectiune.
- Domnule doctor, cum stau lucrurile cu Tiroidita Hashimoto,
numita si cronica autoimuna?
- Tiroidita cronica autoimuna este o boala imunologica, nu hormonala. Din pacate multi fac aceasta confuzie. Ea poate sa evolueze cu functia tiroidiana pastrata, si atunci
nu pot sa apreciez prezenta ei numai in functie de hormonii tiroidieni, care pot
fi in limite normale si totusi boala sa fie prezenta. Si atunci, ca sa pot pune
diagnosticul trebuie investigata si latura imunologica.
- De ce analize e nevoie pentru a pune diagnosticul?
- Practic, pentru inceput se recomanda analize de sange:
TSH, FT4, ATPO, ATG si anticorpi anti-receptori TSH pentru boala Basedow, care
e tot o forma de tiroidita cronica autoimuna. Exista situatii cand valorile
sunt in limite normale, iar diagnosticul se pune pe baza testului ecografic.
Diagnosticul cel mai sigur este cel histopatologic, dar sunt rare cazurile in
care se recomanda o punctie doar pentru a depista tiroidita.
De obicei boala e
asociata in timp cu hipotiroidia, dar pot fi prezente modificari inflamatorii
ale tiroidiei si anticorpi inainte sa se produca declansarea dereglarii
hormonale. Deci pentru a investiga complet trebuie facute toate analizele, si
imunologice, si imagistice. Eu am avut paciente carora nici macar la ecografie
nu le apareau modificari atipice de tiroidita. Acestea au aparut abia la RMN, dar
desigur ca e cam exagerat sa se ajunga pana acolo. De obicei se pune
diagnosticul si pe baza unui tablou clinic specific.
- Cum se manifesta boala?
- Manifestarile pot varia de la caz la caz. Spre exemplu
unii pacienti pot prezenta eruptii, altii eczeme, urticarie, dermatite, oboseala,
dureri musculare nespecifice, manifestari articulare (inflamatii si/sau durere).
Pot aparea modificari la nivelul fanerelor (unghii friabile, cadere exagerata a
parului), manifestari la nivel tegumentar (tegumente uscate si prurit). Un
aspect important ar fi ca tiroidita se asociaza cu dermatita atopica sau
terenul atopic. Eu, avand specializare imunologie si alergologie, vad multe
paciente care vin pentru eruptii pe care le au de mult timp si carora nu le-au
dat de cap. Si atunci, una dintre cauzele frecvente fiind tiroidita, evident ca
fac analizele si boala se confirma.
- Deci exista riscul ca oamenii sa ramana nediagnosticati
daca nu prezinta semnele mentionate sau nu le iau in seama atat cat ar trebui...
- Asta e valabil in contextul oricarei boli. Daca afectiunea
nu are un impact clinic suficient, daca pacientii nu au dureri destul de mari,
nu pica in mijlocul strazii, cum imi place mie sa spun, de obicei neglijeaza.
Dar, asa cum spuneam, pot fi o serie intreaga de manifestari care nu tin de
boala hormonala. De obicei la debut boala se poate asocia si cu hipertiroidie, iar
ulterior majoritatea cazurilor evolueaza spre asocierea cu hipotiroidia. Si
atunci devine o boala care afecteaza profund calitatea vietii.
- Tiroidita poate fi prevenita?
- Afectiunea are o componenta constitutionala, deci ca in
cazul oricari boli autoimune se mosteneste
terenul predispozant, iar la un moment dat in viata, in functie de factorii de
risc la care se expune persoana respectiva ea se poate activa sau nu.
- Legat de latura imunologica, care e legatura dintre
valorile anormale ale limfocitelor T si tiroidita Hashimoto?
- Celulele T sunt implicate in mecanismul fiziopatologic
al bolii. Nu boala declanseaza dereglarea valorilor acestor limfocite. Mai exact,
mecanismul genetic al bolii presupune dereglarea celulelor Th1 si Th2. Intre
celulele T helper si T supresoare trebuie sa existe un anumit raport. Cand
apare o dereglare a acestuia, iar supresoarele sunt scazute la numar, raspunsul
imun continua. Si atunci orice infectie poate declansa acest raspuns autoimun.
Dar e valabil pentru toate bolile, nu doar pentru tiroidita. Ele (n.r.-
celulele/limfocitele T) pot fi in valori normale, doar procentual sa fie in
neregula.
- Care sunt factorii ce predispun la declansarea
Tiroiditei cronice autoimune?
- Spre exemplu se poate declansa pe fond de stres. La
femei se declanseaza dupa nastere, si acest lucru e oarecum paradoxal, pentru ca
in sarcina apare o modelare a raspunsului imun, in asa fel incat corpul sa
tolereze nasterea copilului, care este jumatate strain organismului mamei.
Teoretic nu ar trebui sa fie asa, si totusi la multe femei apare aceasta afectiune
dupa ce nasc. Deci unul dintre factori este stresul puternic. Si alimentatia
poate duce la declansarea bolii. Consumul de sare iodata pe termen lung, pe
acest teren predispozant, creste riscul aparitiei bolii autoimune. La fel si
consumul de alimente bogate in proteine animale, in special lactate si carne. In
mod particular pentru tiroidita se pare ca mai e implicat si glutenul. Exista o
asociere frecventa intre tiroidita si boala celiaca, chiar si in medicina
alopata, clasica. Dar chiar si la cei care nu au boala celiaca (tot boala
autoimuna, manifestata prin reactie inflamatorie la nivelul intestinului, ce
poate fi depistata prin analize clasice), trebuie sa presupui totusi ca acest
gluten are o oarecare importanta in aparitia bolii.
- Sunteti de parere ca trebuie excluse din alimentatie
produsele pe baza de gluten? Din cate stiu dieta e una destul de drastica.
- Teoretic da, pentru cine poate sa tina regimul e ideal
sa faca asta chiar si in lipsa bolii. Parerea mea e ca nu rezolvi nimic daca il
tii doar o luna-doua, trebuie respectat pe o perioada indelungata. Pe de alta
parte, decat sa fii frustrat ca nu mananci ce vrei, mai bine reduci pe cat
posibil consumul alimentelor mentionate (proteine animale - lactate si carne,
produse cu gluten).
- In ce consta tratamentul, pe langa dieta mentionata?
- Pe de o parte sustine glanda tiroida, pe de alta e
imunomodulator, pentru modelarea raspunsului imun exagerat, dereglat.
- Pentru ce interval de timp trebuie urmat tratamentul?
- Pacientul poate intra in remisie (deci Anticorpii ajung
la valori normale, hormonii la fel), dar nu e un tratament de scurta durata.
Cea mai scurta perioada de tratament a unui pacient a fost de sase luni. Vechimea
bolii poate fi apreciata in functie de imaginile ecografice, si atunci sigur ca
durata tratamentului difera de la caz la caz.
- Care sunt complicatiile bolii, in cazul in care nu este
diagnosticata la timp si nu se primeste tratamentul corespunzator?
- Apare hipotiroidia, cu toate manifestarile sale, despre care am putea vorbi intr-un interviu viitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu