Antibioticele, între UZ și ABUZ

 Despre consumul excesiv de antibiotice și utilizarea neadecvată a acestora s-a tot vorbit. S-a scris și cărți, doctorul Gabriel Popescu (foto) fiind un nume de referință în acest domeniu. 

Dar, cu toate acestea, oamenii nu înțeleg, nu vor să înțeleagă. Ei știu (în mod greșit) că antibioticul îi scapă de răceală, de gripă, de orice... Dar nu țin cont și de efectele adverse. Nu țin cont că fără protecție stomacală se pot alege cu o gastrită de toată frumusețea, iar fără protecție contra candidozei vor trece rapid de la strănut și tuse la prurit și usturimi extrem de supărătoare în zona intimă. Și, cel mai grav... ignoră faptul că, data viitoare, când e posibil chiar să aibă nevoie de antibiotice, iar medicul să li le prescrie pe drept, acestea să nu mai fie eficiente, deci organismul lor să fi devenit rezistent la ele.

Prezentă la prima ediție a conferinței naționale “ANTIBIOTICELE, între UZ și ABUZ”, organizată de compania de comunicare medicală Houston NPA, lector Doctor Cristina Isar (medic de familie, președinte Centrul Național de Studii pentru Medicina Familie) a prezentat rezultatele unui studiu realizat de CNSMF despre evoluția comportamentului de prescriere al antibioticelor în cabinetul medicului de familie, înregistrând diferența de comportament a medicilor după ce au fost instruiți în aplicarea unui ghid terapeutic de antibioterapie, comparativ cu perioada anterioară. “Prescrierea de antibiotice a scăzut în mod clar, nu la nivelul dorit, dar există o serie de bariere care trebuie luate în considerare. Nu este vorba doar de cunoștințele medicilor, ci o serie de alți factori care trebuie corectați, precum: posibilitatea ca un pacient să îți procure singur un antibiotic din farmacie, presiunea pacienților într-o țară ca România care are o cultură pro terapie antibiotică (pacientul vine la medic cu dorința clară de a i se prescrie antibiotice), teama medicului de a-și pierde pacienții dacă nu le prescriu antibiotice, eliminarea prejudecăților că antibioticele fac bine și la viroze în sensul că previn infecția bacteriană și, nu în ultimul rând, colaborarea înterdisciplinară trebuie să se întâmple și în viața reală, fiind importantă transmiterea ultimelor date despre rezistența la antibiotice medicilor din teritoriu”.

În concluzie, voi alegeți drumul pe care veți merge: cel simplu, cu antibiotice și complicații, sau cel cu rezultate mai târzii, dar sigure, respectiv tratament naturist, acceptarea sfaturilor medicului...