Atenție la infecțiile vaginale netratate

Profesor doctor Radu Vlădăreanu avertizează:

Infecțiile genitale netratate pot duce la probleme mult mai grave

Infecțiile tractului genital reprezintă cea mai frecventă patologie întâlnită la pacientele care se prezintă la medicul ginecolog. În plus, mai mult de jumătate dintre femei fac cel puțin un tip de infecție de-a lungul vieții. De departe, cel mai des întâlnite sunt candidozele. Se estimează că 35% din totalul doamnelor din întreaga lume dezvoltă candida albicans la un moment dat. Profesor doctor Radu Vlădăreanu (foto), șef de clinică și medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Universitar de Urgență Elias, ne-a spus mai multe despre această problemă cu care se confruntă femeile.
 

Leucoreea, una dintre principalele simptome

- Domnule doctor, vă rog să ne spuneți care sunt principalele simptome ce trădeaza existența unei infecții în sfera genitală!

- Leucoreea (n.red.- scurgere vaginală cu miros caracteristic) reprezintă una dintre principalele simptome. Aceasta poate fi însoțită de disurie (n.red.- greutatea de a urina), dispareunie (n.red. – durere violentă în timpul contactului sexual), mâncărimi sau miros neplăcut, senzație de arsură vulvară. Și secrețiile abundente însoțite de usturimea exacerbată de contactul sexual trebuie să dea de bănuit...

- Sunt situații în care această problemă poate fi confundată cu infecția urinară?

- Nu prea. La acestea din urmă lucrurile sunt destul de clare (urinat puțin și des), pe când la problemele vaginale simptomele sunt agravate de actul sexual. Dar de obicei merg mână în mână, deci amândouă apar în același timp, de aceea se recomandă să se facă și urocultura și secreția.

Virus HPV versus cancer de col uterin

- Există și infecții tăcute? Care sunt acestea?

- Din păcate, da. De exemplu virusul HPV nu are simptome, de aceea trebuie neapărat testat, mai ales în cazul în care rezultatul testului Papanicolau nu este bun sau dacă în familie sunt antecedente de neoplasm de col uterin sau cancer mamar.

- Deci înțeleg că infecțiile vaginale/genitale sunt foarte periculoase și pot duce la boli mai grave dacă nu sunt tratate la timp.

- Depinde de infecție. Unele sunt mai inofensive, în sensul că provoacă doar disconfort (spre exemplu candidoza), însă altele pot duce la boala cea mai dramatică a femeii, respectiv cancerul de col uterin sau cel mamar (spre exemplu virusul HPV) sau pot predispune la infertilitatea de cauză tubară (chlamydia, mycoplasma, ureaplasma și altele), deci dacă nu sunt depistate la timp și tratate corespunzător trompele se pot înfunda. De aceea, pacienta trebuie să meargă periodic la medic, pentru efectuarea testului Papanicolau și a examenului de secreție vaginală. Însă, evident că în funcție de stările acuzate de pacientă sau de starea acesteia (spre exemplu în cazul în care dorește/nu reușește să rămână însărcinată) se pot recomanda și alte analize specifice, de exemplu testarea virusului HPV, ureaplasma și mycoplasma și altele...

Chlamydia se transmite doar pe cale sexuală

- Aș dori să tragem un semnal de alarmă cu privire la modul de transmitere a acestor infecții!

- Așa cum ați spus, sunt unele care se transmit, iar altele care sunt favorizate de anumite împrejurări. Să le luăm pe rând. Chlamydia, spre exemplu, se transmite doar pe cale sexuală. La fel și tulpinile virusurilor HPV. Însă candidoza, spre exemplu, care este una dintre cele mai frecvente motive pentru care femeia se prezintă la medicul ginecolog, poate apărea din diverse motive. Orice modificare a condițiilor ecologiei vaginale, respectiv modificare de Ph, temperatură, impregnare hormonală și așa mai departe, poate duce la colonizarea cu germeni condiționat sau real patogeni și la apariția infecțiilor vulvo-vaginale.

E o stare asociată foarte des cu cea de graviditate și apare și atunci când organismul este foarte stresat sau imunodeficient.
 

Candidoza provoacă un mare disconfort

- Cât de periculoasă este candida albicans?

- Candidoza nu e pe atât de periculoasă pe cât este de greu de suportat. Aceasta provoacă un mare disconfort și este întâlnită frecvent la femeile gravide. Pe de altă parte, vaginoza bacteriană este și ea destul de frecventă. Nici aceasta din urmă nu este boală cu transmitere sexuală, mai degrabă se consideră o proliferare generată de un anumit grup de microbi, în special anaerobi, aceștia dezvoltându-se exacerbat în anumite condiții de dezvoltare a Ph-ului genital, inclusiv gardnerella vaginalis, streptococci... care în final determină acea secreție cu miros caracteristic și necesită tratament local. Așa cum spuneam, secrețiile abundente sunt unele dintre cele mai frecvente posibile cauze pentru care o femeie, de-a lungul vieții ei, merge la ginecolog. Deci nici sarcina, nici cancerul sau nici măcar durerea nu le trimit la medic atât de repede. Trichomoniaza vaginală reprezintă 5-10% din infecțiile vaginale, este produsă de Trichomonas vaginalis și se transmite aproape exclusiv pe cale sexuală. 50% din femeile care găzduiesc acest parazit sunt asimptomatice.

Herpesul genital este o boală cu transmitere preponderent sexuală, având ca agent patogen virusul herpetic de tip 2. În acest caz trebuie acordată atenție mărită mai ales înainte de naștere, întrucât transmiterea lui la copil poate duce la boli grave.

De obicei e nevoie să se recolteze probe

- Diagnosticul se pune doar în urma testărilor amintite mai devreme sau și în urma consultului?

- Sunt unele cazuri în care medicul poate pune diagnostic în funcție de acuzele pacientei și de examenul clinic, însă de obicei e nevoie să se recolteze și probe.

- Dar tratamentul în ce constă?

- Tratamentul este specific fiecărei afecțiuni în parte și prescris de medicul ginecolog.

- Există situații în care trebuie să ia tratament și partenerul?

- Da. Poate fi vorba de aplicații locale, de creme..., depinde de afecțiune și de indicațiile medicului. Practic orice infecție trebuie tratată, mai ales dacă devine supărătoare.

 

Probiotice luate în paralel cu antibiotice în scop preventiv

- Ce este de făcut în scop profilactic?

- Prevenția înseamnă parteneri stabili, înseamnă ca la cele mai mici simptome pacienta să meargă la medic, să nu aștepte ca boala să recidiveze și mai înseamnă utilizarea prezervativului la primul contact sexual sau la cele ocazionale. Apoi, e indicat ca în timpul administrării antibioticelor să se folosească și probiotice, deci substanțe care întrețin un Ph vaginal favorabil. Dar dacă e să vorbim despre factorii de risc, pe lângă partenerii sexuali multipli și consumul de antibiotice mai trebuie amintiți și alții: factorul hormonal (de exemplu folosirea anticoncepționalelor), unele manevre medicale, inclusiv prezența speriletului, anumite boli (de exemplu diabetul zaharat), obezitatea...