Fibrilaţia atrială (FA) este cea mai frecventă afecţiune cardiovasculară
care determină modificarea ritmului cardiac. Din păcate, unul din patru adulţi
cu vârsta de peste 40 de ani dezvoltă această aritmie pe parcursul vieţii.
Circa 200.000 de bolnavi în
România
Peste 6 milioane de europeni suferă de fibrilaţie atrială, estimându-se că
prevalenţa bolii se va dubla în următorii 50 de ani, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte.
În România există aproximativ 200.000 persoane care suferă de fibrilaţie atrială.
„Un puls neregulat ar trebui să ridice întotdeauna suspiciunea de fibrilaţie
atrială, dar pentru diagnostic este necesară o înregistrare EKG” a declarat profesor
Doctor Gheorghe Andrei Dan, vice-preşedintele Societăţii Internaţionale de
Farmacoterapie Cardiovasculară (ISCP), profesor la UMF „Carol Davila” şi şeful
Clinicii de Medicină Internă şi Cardiologie din Spitalul Colentina cu ocazia celui
de-al 17-lea Congres Internaţional al Societăţii Internaţionale de
Farmacoterapie Cardiovasculară (SIFC). Mai mult, acesta este iniţiatorul
programului academic FACTS (demarat în octombrie 2010), ce are ca scop
constituirea unui registru naţional al pacienţilor cu fibrilaţie atrială.
Favorizează acumularea sângelui
în inimă
Fibrilaţia atrială constituie un factor major de risc pentru atacul
vascular cerebral (AVC) deoarece favorizează acumularea sângelui în inimă,
cauzând astfel formarea cheagurilor, adesea foarte mari, ce blochează
circulaţia sângelui prin vasele importante către creier. „Unul din cinci
atacuri cerebrale vasculare este atribuit FA. Consecinţele atacutilor vasculare
cerebrale cauzate de fibrilaţia atrială sunt severe, adesea permanente - pierderea
funcţiei musculare sau a vorbitului- , cu probabilitate crescută de deces: 25%
în prima lună şi 50% în primul an”, a mai spus specialistul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu